,,Adormirea Maicii Domnului"
În luna august Biserica Ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, adică sfârşitul vieţii pământeşti al Fecioarei Maria. În strălucirea luminii negrăite de praznic, în zilele minunate de august când natura înconjurătoare atinge punctul culminant al frumuseţii şi se transformă într-un imn de laudă şi de nădejde, cuvintele Adormirii strigă parcă dintr-o altă dimensiune a lumii.
Troparul sărbătorii ,,Adormirii Maicii Domnului"
,,Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.Mutatu-te-ai la viaţă fiind Maica Vieţii. Şi cu rugăciunile tale mântuieşti din moarte sufletele noastre."
Iată ce spune Sfânta Tradiţie despre ridicarea la cer cu trupul a Maicii Domnului de către Fiul său.
În secolul al V-lea, împărăteasa Pulcheria a ridicat în Constantinopol o mulţime de biserici închinate lui Hristos.Una din acestea este zidită la Vlaherne în cinstea Prealăudatei şi Preasfintei Maicii lui Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria.
Împărăteasa Pulcheria cere de la arhiepiscopul Iuvenalie al Ierusalimului trupul Maicii Domnului pentru al depune în Biserica din Vlaherne. ,,Or noi vrem această relicvă să o aducem aici spre paza acestei Cetăţi împărăteşti."
Arhiepiscopul îi relatează tradiţia: ,,În Sfânta şi de -Dumnezeu -insuflată Scriptură nu se relatează cele petrecute la săvârşirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Maria, dar dintr-o predanie străveche şi foarte adevărată ştim că în vremea slăvitei ei adormiri toţi Sfinţii Apostoli care străbăteau pământul spre mântuirea neamurilor au fost adunaţi într-o clipită pe sus la Ierusalim; şi când au fost lângă ea, li s-a arătat o vedenie îngerească şi s-a auzit o dumnezeiască imodie a puterilor de sus; şi aşa într-o slavă dumnezeiască şi cerească şi a pus ea în mâinile lui Dumnezeu sfântul ei suflet în chip negrăit. Iar trupul ei de- Dumnezeu primitor a fost dus şi îngropat în cântări ale îngerilor şi apostolilor şi aşezat într-o raclă în Gheţimani, loc în care trei zile corurile şi imnele îngereşti au stăruit neîncetat. După cea de a treia zi, încetând cântarea îngerească, apostolii de faţă au deschis racla la cererea lui Toma, care singur fusese departe de ei şi, venit şi el a treia zi, a vrut să se închine trupului de- Dumnezeu primitor. Dar nu au putut nicicum, trupul cel prealăudat, ci găsind zăcând acolo numai cele de îngropare din care ieşea o negrăită bună-mireasmă, au asigurat iarăşi racla. Cuprinşi de uimire în faţa minunii acestei taine, şi-au dat seama că Cel care a binevoit a se întrupa şi înomeni după ipostasă şi s-a născut din ea după trup, Dumnezeu Cuvântul, Domnul slavei, care a păzit nestricată şi după naştere fecioria Maicii Sale Însuşi a binevoit şi după plecarea ei din viaţă să cinstească trupul ei preacurat şi neprihănit cu nestricăciune şi cu strămutare înainte de învierea de obşte şi universală.(Epifanie Monahul, Simion Metafrastul şi Maxim Mărturisitorul, ,,Trei vieţi bizantine ale Maicii Domnului 2007:257).
Iată ce spune Sfânta Tradiţie despre ridicarea la cer cu trupul a Maicii Domnului de către Fiul său.
În secolul al V-lea, împărăteasa Pulcheria a ridicat în Constantinopol o mulţime de biserici închinate lui Hristos.Una din acestea este zidită la Vlaherne în cinstea Prealăudatei şi Preasfintei Maicii lui Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria.
Împărăteasa Pulcheria cere de la arhiepiscopul Iuvenalie al Ierusalimului trupul Maicii Domnului pentru al depune în Biserica din Vlaherne. ,,Or noi vrem această relicvă să o aducem aici spre paza acestei Cetăţi împărăteşti."
Arhiepiscopul îi relatează tradiţia: ,,În Sfânta şi de -Dumnezeu -insuflată Scriptură nu se relatează cele petrecute la săvârşirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Maria, dar dintr-o predanie străveche şi foarte adevărată ştim că în vremea slăvitei ei adormiri toţi Sfinţii Apostoli care străbăteau pământul spre mântuirea neamurilor au fost adunaţi într-o clipită pe sus la Ierusalim; şi când au fost lângă ea, li s-a arătat o vedenie îngerească şi s-a auzit o dumnezeiască imodie a puterilor de sus; şi aşa într-o slavă dumnezeiască şi cerească şi a pus ea în mâinile lui Dumnezeu sfântul ei suflet în chip negrăit. Iar trupul ei de- Dumnezeu primitor a fost dus şi îngropat în cântări ale îngerilor şi apostolilor şi aşezat într-o raclă în Gheţimani, loc în care trei zile corurile şi imnele îngereşti au stăruit neîncetat. După cea de a treia zi, încetând cântarea îngerească, apostolii de faţă au deschis racla la cererea lui Toma, care singur fusese departe de ei şi, venit şi el a treia zi, a vrut să se închine trupului de- Dumnezeu primitor. Dar nu au putut nicicum, trupul cel prealăudat, ci găsind zăcând acolo numai cele de îngropare din care ieşea o negrăită bună-mireasmă, au asigurat iarăşi racla. Cuprinşi de uimire în faţa minunii acestei taine, şi-au dat seama că Cel care a binevoit a se întrupa şi înomeni după ipostasă şi s-a născut din ea după trup, Dumnezeu Cuvântul, Domnul slavei, care a păzit nestricată şi după naştere fecioria Maicii Sale Însuşi a binevoit şi după plecarea ei din viaţă să cinstească trupul ei preacurat şi neprihănit cu nestricăciune şi cu strămutare înainte de învierea de obşte şi universală.(Epifanie Monahul, Simion Metafrastul şi Maxim Mărturisitorul, ,,Trei vieţi bizantine ale Maicii Domnului 2007:257).
Despre strămutarea trupului Maicii Domnului la cer, este pentru prima dată menţionată istoric.
Prohodul cu cântările de înmormâtare ale Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, se cântă la privegherea din seara de 14 spre 15 august, în jurul epitafului sau a icoanei Maicii Domnului care reprezintă adormirea ei, unde credincioşii glăsuiesc împreună cu îngerii: ,,Bucură-te cea plină de har, care întru Adormirea Ta, nu ne laşi pe noi!"
Prohodul cu cântările de înmormâtare ale Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, se cântă la privegherea din seara de 14 spre 15 august, în jurul epitafului sau a icoanei Maicii Domnului care reprezintă adormirea ei, unde credincioşii glăsuiesc împreună cu îngerii: ,,Bucură-te cea plină de har, care întru Adormirea Ta, nu ne laşi pe noi!"
Mormântul părinților mei ,Ucea de Jos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu