vineri, 12 septembrie 2014

Secretele Succesului de Dale Carnegie (Cap IX)

Ce vor toţi oamenii 
Referat
 
        Motto: Deprinde-te a asculta cu atenţie pe oricine şi a te pune cât poţi mai mult în sufletul celui care stai de vorbă. (Marc Aureliu ,,Către tine însuţi". Dicţionarul Bunei -cuviinţe de Gheorghe Paschia.

         Dale Carnegie ( pe numele lui real Dale Carnegey) s-a născut la 24 noiembrie 1888 la o fermă săracă din Missouri şi s-a stins din viaţă la 1 noiembrie 1955, la Forest Hills, New York, în plină glorie.El este unul dintre deschizătorii de drum în domeniul ,,artei" vorbirii în public şi cel mai mare autor de literatură motivaţională.
       După absolvirea colegiului, a lucrat ca agent de vânzări în Nebraska şi a obţinut câteva roluri ca actor la New York. Dezamăgit de ce făcea şi de traiul modest, caută o soluţie şi îşi dă seama că diploma de absolvent al State Teachers College din Warrensburg, Missouri, secţia Pedagogie, i-ar înlesni accesul la o catedră. Este angajat de Young Men Christian Association să predea cursuri serale pentru adulţi despre o temă aleasă chiar de el: vorbirea în public, domeniu în care se pregătise şi obţinuse rezultate de a lungul anilor. Astfel începe faimoasa carieră de conferenţiar şi de autor de mare succes a lui Dale Carnegie.
    Acest capitol începe cu o întrebare sugestivă pentru noi toţi oamenii, şi dacă vom găsi răspunsul va fi  reţeta magică a fericirii eterne.
      Formula magică este:,, Aveţi dreptate". Vă înţeleg foarte bine.Ascultarea, înţelegerea celui de lângă tine şi empatia ar calma pe cele mai furioase şi agresive animale cum ar fi mistreţii şi rinocerii.
     Autorul ne pune în faţă trei exemple relevante de a câştiga simpatia oamenilor graţie artei de a reuşi în viaţă, de a evita certurile, ranchiuna şi de a trezi bunăvoinţa auditorului să ne asculte cu atenţie.
     Dale Carnegie ne dă o pildă de a ne închipui că avem constituţia lui Al Capone, căci am primit aceiaşi educaţie, şi căci am suferit aceleaşi influienţe  şi că vom fi exact ceea ce este el şi vom trăi aceleaşi consecinţe. Părinţii şi societatea l-au făcut ceea ce este.
      B.f.Skinner a propus o teorie a comportamentului bazată pe principiul numit de el condiţionare operantă , care descrie cum comportamentul este influenţat de efectele sale,cunoscute sub numele de recompensă şi pedeapsă.Oamenii au o permanentă nevoie de a fi apreciaţi pozitiv. Dar când aprecierea pozitivă e condiţionată, ei au tendinţa de a elimina din conştiinţă anumite experienţe şi de a-şi limita potenţialul de auto-realizare.
     Carl Rogers spunea că sinele este un element important al experienţei umane şi că scopul fiecărui individ este de a deveni cu adevărat el însuşi.
     Structurile personalităţii reliefate de teoria social cognitivă se referă în principal la procesele cognitive. Cele mai importante concepte sunt: competenţele, deprinderile, scopurile şi sinele, mai precis dinamica instinctelor.
      Teoria freudiană a personalităţii reprezintă prima şi cea mai influentă teorie psihologică asupra persoanei.
      Freud spune despre instinct că: poate fi blocat, poate fi exprimat într-o  formă modificată sau descărcată în forma sa primară de existenţă.
      Alfred Alder afirma: ,,acela care-şi pierde orice interes pentru semenii săi şi îi loveşte cât mai mult posibil, se va izbi în viaţă de cele mai mari obstacole.În aceşti oameni prinde rădăcini resentimentul eşecului şi mulţi vor deveni nişte rataţi."
      Şi întru-cât nu trăim în peşteri, ci suntem nevoiţi să interacţionăm cu mulţi oameni în fiecare zi, cel mai bine ar fi ca această interacţiune să fie impregnată cu o aromă suavă şi luminoasă ca de primăvară, nu cu un cenuşiu aspru şi rece de iarnă.  
   G.H.Mead a pornit de la premisa că viaţa socială se constitue prin intermediul limbajului, astfel comunicarea este principiul vieţii sociale.
       Al doilea exemplu este legat de conferinţa susţinută de autor la radio despre Louisa May Alcott, autoarea cărţii Little Women, care a scris cartea la Concord Massachussetts, dar a vorbit şi despre vizita făcută la casa din Concord, Hampshire repetând acest lucru a făcut o greşală de geografie.Din cauza acestei erori autorul a fost bombardat cu scrosori şi telegrame, unele pline de indignare altele insultătoare.Dar cea care m-a batjocorit cel mai mult a fost o doamnă din Massachusetts.Într-adevăr autorul recunoscuse acea greşală de geografie îndreptată împotriva civilizaţiei.Hotărându-se astfel să transforme ostilitatea în simpatie printr-un simplu telefon.
     Telefonul adresat acestei doamne, a schimbat radical situaţia transformându-o într-una de simpatie, de acceptare şi respect reciproc. 
     Fiinţa umană are o înzestrare genetică specială pentru a-şi putea însuşi limba şi a comunica în mod dominant prin acest cod.Marii filozofi ai comunicării Platon şi Seneca spun despre importanţa comunicării că este esenţială privind raporturile între oameni, de cunoaştere de prietenie, de influenţă care constituie relaţia interpersonală cea mai pură, atunci când sunt dificultăţi de comunicare toate acestea se exprimă mai greu sau efectiv denaturate de anumite bariere şi deci o mai bună cunoaştere înseamnă o mai bună relaţionare şi acceptare.
     În al treilea exemplu este vorba despre celebrul impresar Mr. Sol Hurok care era ataşat de ilustrul Şaliapin care avea o voce deosebit de frumoasă şi cânta la Opera Metropolitană.
      ,,Mânzul"îi făcea impresarului multe buclucuri, era un copil răsfăţat, şi după cum spunea Mr Hurok ,,un tip infernal".În ziua spectacolului când să cânte Şaliapin îi telefonează impresrului că nu poate să cânte, căci îşi simte gâtul ca o răzătoare. Atunci impresarul veni la hotel şi-l compătimi.Ce păcat! Fireşte că nu poţi cânta.Am să anulez imediat angajamentul. Şaliapin suspina şi-l ruga pe impresar să nu anuleze contractul, şi să vină mai târziu că poate o să-i fie mai bine.Impresarul voia să anuleze contractul, dar Şaliapin consimte să cânte cu condiţia să spună publicului că este răcit şi nu este în formă, impresarul îi îndeplini cererea. 
         Toţi avem nevoie de simpatie spune un celebru psiholog, fie sub formă de aprobare, de încurajare sau mângâiere. 
         Un citat din Carl Rogers, cel care a utilizat pentru prima dată termenul de ascultare activă:,,Când am fost ascultat şi înţeles, am devenit capabil să privesc cu alţi ochi lumea mea interioară şi să pot merge mai departe.Este surprinzător să constaţi că sentimente care erau înspăimântătoare devin suportabile de îndată ce ne ascultă cineva.E stupefiant să vezi că probleme care păreau imposibil de rezolvat îşi găsesc soluţia atunci când cineva ne înţelege". Să şti să asculţi este o competenţă pe cât de rară, pe atât de preţioasă.
           Toţi oamenii tânjesc după înţelegere.O astfel de atitudine conciliantă ar opri cearta, ar elimina disconfortul, ar crea bună dispoziţie, l-ar face pe celălalt mai receptiv.


Bibliografie: 

1. Chiru.I.,2003, Comunicarea interpersonală,Editura Tritonic,  Bucureşti.
2. Holdevici.I, 2008, Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Editura Lider.
 3.Opre.A, 2007, Psihologia pesonalităţii, Pedagogia învăţămîntului primar şi preşcolar, MEC.
4.Stănculescu .E, 1996., Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Anul -III- 2012 Sibiu. Bobeş (Hampu) Marioara.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu